Divorțul în Dreptul Civil Român – Prezentare Teoretică și Practică
Definiție
Divorțul în terminologia juridică reprezintă “desfacerea” unei căsătorii valabil încheiate conform legii.
Tipuri de Divorț
Din perspectiva acordului părților cu privire la desfacerea căsătoriei, legislația civilă română recunoaște două tipuri principale de divorț:
Divorțul prin acord
amiabil sau consensual
Divorțul litigios
atunci când părțile nu cad de acord cu privire la desfacerea căsătoriei
Autorități Competente
Autoritățile competente să pronunțe divorțul în România sunt împărțite în trei categorii distincte:
Divorț administrativ
pronunțat de ofițerul stării civile
Divorț notarial
pronunțat de un notar public
Divorț judiciar
pronunțat de către o instanță de judecată
Divorțul Administrativ și Notarial
Divorțul administrativ reprezintă o opțiune pentru cuplurile fără copii minori comuni. În plus, divorțul poate fi realizat prin intermediul notarilor publici, chiar și atunci când există copii minori comuni, cu condiția ca părțile să fie de acord cu aspectele referitoare la aceștia: exercitarea autorităţii părinteşti, domiciliul minorilor, contribuţia la creşterea şi educarea acestora, programul de vizită şi legături personale.
Divorțul Fără Acordul Părților
Atunci când nu există un acord, singura autoritate competentă să pronunțe divorțul este instanța de judecată. Majoritatea divorțurilor sunt soluționate prin intermediul instanțelor judiciare
Implicații ale Prezenței Personale și Impedimentele Aferente
Un aspect important este domiciliul părţilor la data depunerii cererii de chemare în judecată. De acest aspect depinde un element de o importanţă practică extreme de importantă, mai ales în cazurile soţilor aflaţi în străinătate, şi anume “comptenţa teritorială a instanţei de judecată.” Facem precizarea că, deşi legea permite divorţul la instanţă “în lipsa părţilor”, acestea trebuiesc obligatoriu reprezentate de un avocat. Reprezentarea, în cazul proceselor de divorţ înseamnă prezenţa avocatului la toate termenele de judecată stabilite de instanţă. Este important de precizat că, chiar dacă ar exista un acord asupra divorţului, în lipsa părţilor, tot există obligativitatea reprezentării părţilor de avocat.
Cel mai des întâlnit
În cazurile de divorţ ale Cabinetului de Avocat, Lungu Dragoş Daniel (Baroul Iaşi) prezenţa personală a părţilor a fost neajunsul cel mai des întâlnit, foarte multe persoane fiind în străinătate şi dorind să divorţeze “în lipsa uneia sau ambelor părţi”. Acest neajuns poate fi depăşit dacă se face dovada la instanţă că persoana nu se poate prezenta, fiind în străinătate.
Domiciliul și Competența Teritorială
Domiciliul părților la momentul depunerii cererii de chemare în judecată reprezintă un aspect important ce influențează competența teritorială a instanței de judecată. În ciuda posibilității de a solicita divorțul “în absența părților”, acestea trebuie să fie reprezentate obligatoriu de un avocat în fața instanței. Aceasta este o măsură menită să asigure respectarea procedurilor legale și să ofere asistență adecvată în procesul de divorț.
Divorț în Străinătate și Exigentele Formei Autentice
În cazul cuplurilor aflate în străinătate (sau în alte circumstanțe prevăzute de lege), acordul pentru divorț trebuie să fie exprimat în formă autentică, fie la un notar public, fie la un funcționar al ambasadei sau consulatului din străinătate. Acest lucru este crucial pentru validitatea și utilizarea ulterioară a acordului în fața instanțelor române.
Importanța Acordului Autentic
Este esențial să se exprime acordul în fața unui notar public român sau în cadrul consulatelelor/ ambasadelor României din străinătate pentru a evita complicații legate de autentificarea actelor în fața notarilor străini.
S-a pus în practică problema acordului (sau încheierii altor acte juridice) în faţa notarului public străin, pentru a fi ulterior traduse şi folosite în faţa instanţelor române.
Dacă este vorba de acte de dispoziţie sau de acte expres prevăzute de lege a fi încheiate la notar public, atunci când actul/acordul se dă în faţa notarului public străin, pot apărea probleme.
Spre exemplu, împuternicirile (procurile) se înscriu obligatoriu în R.N.N.E.P.R. – Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Procurilor şi Revocarilor (https://www.uniuneanotarilor.ro/?p=4.2) Atunci când procura este folosită în faţa unei autorităţi române, aceasta trebuie să verifice dacă această procură nu a fost între timp revocată. Cum ar putea autorităţile române să verifice dacă procura întocmită de un notar public străin nu a fost între timp revocată ? Poate este inutil de precizat dar, evident că, notarul public străin nu are acces la R.N.N.E.P.R şi nu poate înscrie procura în acest registru.
Acesta este doar unul dintre motivele pentru care este mai sigură exprimarea acordului la un notar public român sau la consulatele/ambasadele României din străinătate, abilitate de a înscrie procurile în R.N.N.E.P.R Un alt impediment al exprimării acordului în faţa unui notar public străin este lipsa unei echivalenţe totale a formalităţilor îndeplinite. Spre exemplu, în Italia, există noţiunea denumită de “autentificare de semnătură” prin care notarul public, certifică că persoana “a semnat în faţa sa” documentul respectiv. Or, în legislaţia română, autentificarea de către notar public/funcţionarul public al ambasadei/consulatului României înseamnă verificarea inclusiv a “consimţământului asupra conţinutului documentului”.
Prin practica judiciară s-a dovedit că aceste formalităţi sunt sensibil diferite şi deci, se recomandă pentru asemenea acte prezentarea la un notar public român sau la alt funcţionar public competent, cel de la consulat/ambasada României din străinătate.
În cazul în care soții nu mai au domiciliul în România și nu există un acord referitor la competența teritorială, Judecătoria Sectorului 5 din București devine instanța competentă.
Pentru cazul în care părţile sunt în străinătate (sau lipsesc din alte motive premise de lege) şi se doreşte divorţul prin acord, acest acord trebuie exprimat în formă autentică, adică la notarul public sau la funcţionarul public din cadrul ambasadei sau consulatului din străinătate. Tot astfel, dacă niciuna dintre părţi nu mai are domiciliul în România şi se doreşte judecarea divorţului de către o instanţă dintr-o anumită localitate, acordul asupra acestei competenţe teritoriale se face tot în formă autentică, la notar public din România, sau în străinătate la consulat sau ambasadă a României.
Dualitatea Divorțului și a Partajului
Deși în multe situații divorțul și partajul bunurilor comune ale soților sunt procese conexe, ele pot fi gestionate separat. Partajul bunurilor poate avea loc atât în timpul căsătoriei, cât și după divorț.
Aşa cum am mai precizat, partajul bunurilor comune ale soţilor se poate cere şi odată cu cererea introductivă de divorţ. De regulă, această opţiune de introducere a ambelor acţiuni impietează asupra rapidităţii cu care se desfăşoară procesul. Expertizele evaluatorii ale bunurilor, expertizele de formare a loturilor pot prelungi foarte mult durata procesului în care s-a solicitat atât divorţul, cât şi partajarea bunurilor comune.
În încheiere,
procesul de divorț în dreptul civil român este complex și variază în funcție de circumstanțe. Așa cum s-a subliniat în cazul Cabinetului de Avocat Lungu Dragoș Daniel (Baroul Iași), fiecare caz are propriile particularități, iar abordarea legală trebuie adaptată în consecință.
Av. Lungu Dragoș
Loialitate și discreție
Abonează-te la noutăți
Transmite-mi un mesaj
În maxim 60 de minute vei primi un răspuns
